Testimonials 2

„În tinerețe învățăm; odată cu vârsta înțelegem”. Marie Von Ebner-Eschenbach Pentru început, voi evoca activitatea mea la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Bacău, din trei ipostaze: elevă, profesoară și președinta Comitetul de părinți. Am fost elevă a liceului în perioada 1996-1970, pe atunci eram numai fete. Am avut-o ca Directoare pe doamna profesoară Valeria PRODAN, iar ca dirigintă, pe doamna profesoară Elena LASCĂR. M-am format la o clasă umanistă, unde am avut ca magisteri cei mai buni dintre profesorii urbei: Ioan CIUTĂ, Maria FINDER (cu care am mers în excursii, cea mai de preț rămâne vizitarea Insulei Ada Kaleh), Margareta MACOVEI (care mi-a devenit prietenă peste ani), Eufrosina IORDĂCHESCU, Vasile RAICU, Margareta RIȚĂ (mi-au insuflat dragostea pentru limba franceză), Florica ILIESCU (mi-a îndrumat pașii spre sport: tenis de masă și handbal), Puiu VRÎNCEANU (coordonatorul grupul vocal al liceului), Eugenia TEȘA, Maria CEPRAGA, Melania GRAMA, Florentina CĂPITANU și alții. La același liceu a învățat și sora mea mai mare, Maria-Ioana, la clasa doamnei profesoare Elena BOTEZ, promoția 1969. Îi povesteam fiicei mele și râdeam că, în fiecare dimineață, eram controlate la lungimea uniformei, matricolă și panglicuța de pe cap. Cum majoritatea profesorilor erau femei, controalele se desfășurau cu foarte mare strictețe. Acum zâmbesc, dar atunci eram toate furioase și abia așteptam vacanțele ca să scăpăm de uniformă. Tot în uniformă se desfășurau reuniunile și activitățile din școală (am organizat câteva manifestări cu băieții de la „George Bacovia” precum și banchetul de la sfârșit de liceu). Mi-a plăcut să mă implic în viața clasei și a liceului. Îmi aduc aminte de o întâmplare, care la epocă, a făcut vâlvă. Trebuie să mărturisesc că mama a rămas singură, cu 4 copii, la 36 ani și am fost ajutați de sora ei, mătușa Elisabeta, care a rămas în Franța înainte de război. Toți am devenit OAMENI, datorită lor. Ea ne trimitea pachete cu haine și, o dată, am fost cu sora mea Maria-Ioana la un concert simfonic și câteva doamne profesoare ne-au văzut îmbrăcate la fel, cu haine de la Paris. A doua zi, s-a cerut scăderea notei la purtare surorilor MICLESCU pentru că au îndrăznit să fie mai elegante decât profesoarele. Am fost chemate la cancelarie, dar am avut noroc de doamnele profesoare care cunoșteau situația noastră ; nu am ieșit în evidență prin infatuare, erau lucruri simple dar cu bun gust. Azi, văzând fetele cum sunt îmbrăcate, atât la școală, cât și pe stradă, îmi spun că noi eram niște fete modeste. Dacă sora mea mai mică, Maria-Luiza, nu ar fi fost înfiată de sora mamei din Franta, după clasa a VIII-a, cu siguranță ar fi urmat, și ea, același liceu. Fratele, Marian-Emilian a fost elev la Liceul nr. 3, fiind atras mai mult activități sportive. Am urmat Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, Facultatea de Filologie, specializarea franceză-română (1970-1973), apoi Universitatea Bucureşti, Facultatea Limbi Străine, specializarea Limba Franceză-Limba Română (1974-1978). Am fost profesoară la Școlile generale din Răcătău, Recea și Bijghir, apoi m-am detașat la Școala general nr.1 din Bacău, Liceul „Henri Coandă” și Liceul nr. 2 Bacău. În perioada 1991-1992, sora mamei mi-a plătit un an universitar de Curs de limbă şi civilizaţie franceză, la celebra Universitate Sorbona din Paris. La întoarcerea în țară, inspectoarea de specialitate de atunci, Dana ENACHE, mi-a propus detașarea la Liceul „Vasile Alecsandri” pentru a preda la clasele bilingve de franceză, 1992-1993. Mărturisesc că nici în visurile mele cele mai frumoase nu m-am gândit să fiu profesoară la liceul unde am învățat. Să intru în cancelaria profesorilor, unde nu aveai acces decât daca făceai o poznă, era de neînchipuit ! Nici pe culoarul unde se afla clasa mea nu am trecut cu săptămânile, iar în clasa mea nu am intrat decât după un semestru. Am continuat activitatea de profesor asociat, între 1992-2005, când am avut cele mai mari satisfacții. Elevii aveau 7 ore pe săptămână și erau pregătiți pentru a intra la o facultate cu specializarea în limba franceză. Am ornat o sală de curs cu planșe; și acum există în liceu harta fizică a Franței, adusă de mine. Am colaborat cu cei mai buni profesori de franceză ai momentului: Margareta RIȚĂ, Liliana NICOLIȚĂ, Emilia RUSU, Gabriela PETRE-CĂȘERIU și Ioan GRINȚESCU. Am făcut o echipă pe cinste, fiecare contribuind cu talentul și cunoștințele sale la formarea elevilor ”bilingviști”. Am avut satisfacția premiului I pe țară, la clasa a IX-a pentru elevul Ovidiu PIETRĂREANU (împreună cu doamna profesoară Margareta RIȚĂ), în prezent lector universitar doctor, la Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția Arabă. Am avut-o elevă și pe Veronica-Loredana BALAN (GRECU), în prezent profesor universitar doctor habilitat, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, Departamentul de Limbi Străine. Mulți absolvenți ai colegiului au devenit studenți ai Facultății de Litere din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău și au devenit profesori de limba franceză : Brîndușa-Mariana AMĂLĂNCEI (conferențiar universitar doctor, decan al Facultății de Litere), Bogdana-Mihaela BURLĂCIUC, Raluca-Simona VOINEA, Andreea ECONOMU, Carmen-Liliana LASCARACHE, Alina-Mihaela HUMĂ (TUDOSĂ), Alina COSTIN, Ioana VLAICU (BUGACIU), Lucia-Diana VRĂCIOIU-ȚÂRDEA, Daniela CONDREA, surorile Cristina și Gabriela BARICA și, îmi cer scuze că nu-mi amintesc numele tuturor absolvenților. În 1993, am dat concurs la Universitatea din Bacău, Facultatea de Litere și Științe, Catedra de Filologie, unde am parcurs toate etapele, de la lector universitar, la profesor universitar, de la șef de Catedră, la decan (1 mandat) și prorector (3 mandate). Mai mult, am fost și rector 2 luni, 2016, între 2 mandate. Pentru serviciile aduse culturii franceze, am fost numită « Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques », în 2005. În 1996, fiica mea, Maria-Luiza, a început, tot în acest liceu, ciclul gimnazial, avându-l ca diriginte pe regretatul profesor Mircea DIACONESCU, apoi la liceu, pe domnul profesor Viorel CRUCIANU. Marilu s-a afirmat ca lider al apărării drepturilor colegilor și al protecției mediului înconjurător. Între anii 1998-2004, am fost membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău și președinta Comitetului de părinți, având-o ca directoare pe doamna profesoară Margareta NEACȘU. Grație dumneaei, am făcut parte din 2 proiecte internaționale: „CIDIS”- Comenius 3. și Comenius – 2.1. Milano-Italia, 2003-2005. În 1994, am dat admiterea la doctorat, specializarea Filosofie-Logică, la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, iar mentor mi-a fost regretata profesoară Mirela ARSITH. Timp de 4 ani, Mirela a fost alături de mine, îndrumându-mi primii pași în Logică și sfătuindu-mă la toate examenele, precum și la redactarea și susținerea tezei. La rândul meu, i-am oferit toate cărțile de care a avut nevoie pentru teza ei de doctorat. După un parcurs universitar la Catedra de Filosofie și Științe ale limbajului, lector, conferențiar universitar doctor și prodecan al Facultății de Litere, Mirela ARSITH a dat concurs la Universitatea „Danubius” din Galați. Am continuat să fiu profesor asociat până în 2005, când sarcinile de la universitate au devenit mai grele și mai numeroase. Am învățat 12 ani la școală, 7 ani la două facultăți, 1 an la Universitatea Sorbona și 4 ani la Școala doctorală Iași. Mi-am petrecut TINERETEA studiind și nu am încetat să învăț. Din martie 2020, predau cursuri on-line și mă perfecționez în folosirea calculatorului, lucru de neimaginat în tinerețe. Am revenit la colegiu, ori de câte ori am fost solicitată și, iată, la încheierea activității didactice, după 48 ani, pot spune cu mândrie: „Și eu am fost elevă la Alecsandri!” Vă port tuturor, profesorilor și colegilor, o vie amintire și mă mândresc că am fost eleva și prietena voastră. La ceasul aniversar al unuia dintre cele mai prestigioase colegii băcăuane, gândurile mele se îndreaptă, deopotrivă, către elevi, dascăli și părinți, uniți întru slujirea aceluiași ideal educațional. Viață lungă și respect pentru Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Bacău ! Vivat Academia, Vivant Professores, Vivat membrum quodlibet, Vivant membra quaelibet, Semper sint in flore! Prof. univ. dr. Adriana-Gertruda ROMEDEA (MICLESCU)