Calendar cultural

Proiect COMPETENTE PENTRU VIITOR!
69072/13.07.2017
Beneficiar: ASOCIATIA PARINTILOR DIN COLEGIULUI NATIONAL ”VASILE ALECSANDRI” BACAU
Partener: COLEGIUL NATIONAL ”VASILE ALECSANDRI” BACAU

„Proiect realizat cu sprijinul Primarului Municipiului Bacău şi al Consiliului Local al Municipiului Bacău. Conţinutul acestui proiect nu reflectă neapărat poziţia Municipiului Bacău şi nu implică nici o responsabilitate din partea acestora”.

  • 01
    01.Noiembrie.Miercuri

    Toată ziua
    2017.11.01

    Profesoara de limba română , Cleopatra Tăutu, absolventa a Facultății de Litere de la Iași și descendenta a fraților Tăutu, întemeietorii tipografiei din Bacău, a contribuit în mare măsura la educarea elevelor în spiritul dragostei pentru limba și literatura română , fiind în același timp ,,animatoarea și organizatoarea tuturor acțiunilor de îmbogătire a patrimoniului gospodăresc specific unui liceu de fete” Activitatea profesoarei de limba română Cleopatra Tăutu , s-a desfășurat în jurul bibliotecii, pregătind serbările școlare și îndrumând elevele la elaborarea primei reviste a liceului ,,Vasile Alecsandri” și a cultivat cu pasiune ,,specificul național”, fiind în rama timpului un model pedagogic greu de egalat.

  • 02
    02.Noiembrie.Joi

    Toată ziua
    2017.11.02

    Maria Cantacuzino-Enescu, născută Rosetti-Tescanu. Prinţesa Maruca.Născută în Tescani, Bacau,la data de 17 iulie 1879, mama, Alice şi tatăl, Dumitru, amândoi descendenţi al unor vechi familii boiereşti, sunt cei care îi îndrumă primii paşi în viaţă, dar sunt şi sursa primelor şocuri şi dezamăgiri din lunga serie de întâm¬plări nefaste ce va urma şi datorită cărora credea că se trage dintr-o familie blestemată.
    La vârsta măritişului, 18 ani, se căsătoreşte cu unul dintre bărbaţii care, dacă ar fi trăit în timpul nostru, l-am fi numit cu siguranţă cel mai râvnit burlac al anului! Devenită peste noapte doamna Mihai Cantacuzino îl are ca socru pe Grigore Cantacuzino, dar, mai presus de orice bogăţii, capătă titlul de „Prinţesă”, la care va renunţa doar pe lumea cealaltă. Dar în viaţă totul se plăteşte şi fericita, adorata, invidiata Maruca avea să îşi dea seama foarte devreme de asta. După numai câţiva ani de armonie conjugală, inevitabilul se produce, însa prințesa Maruca îsi urmeaza destinul recăsătorindu-se cu autorul operei ,,Oedip”, Enescu. După nenumărate povești de dragoste, se pare că în final pe cei doi doar moartea i-a unit cu adevărat iar pe inscripţia de pe piatra funerară a mormântului din cimiti¬rul parizian Pere Lachaise fiind singurul loc în care Maruca a acceptat, ba chiar a cerut ca una dintre ultimele dorinţe să nu fie trecut cuvântul „Prinţesă”. Altfel, în vanitatea ei, unui alt tip de adresare, nu răspundea nici la telefon…
    Cella Delavrancea: „Frumoasă, deşteaptă şi originală, fermeca prin puterea exaltantă a simpatiei dăruită tuturor şi având o acţiune imediată asupra tuturor…”

    Sursa:Romania liberă.ro

  • 02
    02.Noiembrie.Joi

    Toată ziua
    2017.11.02

    dramaturg, teatrolog, publicist, traducator; 15 ani de la
    moarte /2 nov

  • 03
    03.Noiembrie.Vineri

    Toată ziua
    2017.11.03

    Profesorul doctor Nicu Aur a fost si va ramâne unul dintre cei mai reprezentativi geografi ai orasului si judetului nostru, prin opera sa de specialitate si prin activitatea sa manageriala, ca director de scoala (Scoala 16 «Alecu Russo»), ca inspector scolar general in 1991, pentru o scurta perioada, si ca inspector de geografia in cadrul Ministerului Educatiei, fiind astfel o personalitate si la nivel national. A fost unul dintre primii profesori din invatamântul preuniversitar bacauan care si-a luat doctoratul in Geografie, sub indrumarea celebrului profesor universitar Ioan Sandru, impreuna cu care a editat mai multe studii de specialitate. A publicat la diverse edituri lucrari geografice, articole de specialitate in reviste, in tara si in strainatate. A fost autor de manuale scolare pentru invatamântul primar, gimnazial si liceal, editând cu diferiti colaboratori si numeroase materiale complementare pentru studiul geografiei, pentru elevi si profesori, gen caiete de teme si culegeri de teste pentru examenele nationale.Dintre ultimele lucrari editate de prof. univ. dr. Nicu Aur sunt: „Geografia asezarilor rurale”, in colaborare cu Ioan Sandru si Grigore Posean, si „Geografia Africii”.

  • 05
    05.Noiembrie.Duminică

    Toată ziua
    2017.11.05

    Fenomenul Bacovia este departe de a se fi epuizat, numeroasele monografii, studii, articole, etc.care s-au scris despre Bacovia după 1960, în toata țara arată de la sine că autorul ,,Plumbului” este un fenomen de importanța valorilor prime ale culturii românești europene.
    George Bacovia şi-a depăşit şi surprins epoca. S-a născut într-un târg moldav căruia i-a dus mereu dorul. Şi-a petrecut o bună bucată de viaţă călătorind între Bacău si Bucureşti. Nu a iubit Bucureştiul şi nici acesta nu l-a primit cu braţele deschise. A studiat dreptul şi a ajuns licenţiat într-o meserie care nu i se potrivea şi pe care nu a practicat-o niciodată. Şi-a împărţit timpul între scris şi cântat la vioară, între familie şi o slujbă de funcţionar, între cenuşiul străzii şi monotonia odăii sale.

    ,,Universul lui Bacovia”!
    Poate că Bacovia s-a simţit bine în casuţa mărginaşă, construcţie miniaturală, cu șase încăperi cu odăi tip ,,vagon” semn al stării materiale precare, însă aici fiind păstrate o parte din manuscrise, ediții princeps(ca exemplu:

    Masa de lucru a poetului:
    ,,Plumb”-1916,,Scântei galbene”-1926, ,,Cu voi -1930”,,Comedii în fond” -1936, și cărți în limbi străine cu operele poetului. Primele contururi care definesc atmosfera bacoviană încep cu cartierul care l-a găzduit. „Casa lui Bacovia e aşezată într-un cartier proletar, izolat, pauper. Aici îl regăsim pe adevăratul Bacovia.
    Casa-muzeu reconstituie lumea lui Bacovia din bucăţi de realitate inedite. Puţin s-a schimbat de pe vremea când poetul se aşeza la biroul din cămăruţa lui să scrie şi să-şi răsucească ţigările. Moştenirea culturală, precum și posteritatea poetului a fost păstrată de Agatha, soţia sa, care s-a ocupat de viaţa şi opera sa, i-a promovat postum imaginea memorialistică prin reeditari şi întâlniri periodice la muzeu.
    La rândul său, poetă, prozatoare, memorialistă, Agatha a fost un veritabil impresar, tovarăsă de viață și poezie , 30 de ani şi-a protejat soţul de adversităţile semenilor şi ale sale însuşi.
    La muzeu se găsesc şi obiecte ce au aparţinut poetului şi familiei sale: mobilier, tablouri, fotografii, volume cu autografe şi o biografie scrisă chiar de George Bacovia.
    Camera de lucru are mobilierul închis la culoare, patul acoperit cu scoarţe moldoveneşti şi masa de lucru. O altă cameră, mai mare, cu faţa spre stradă, este salonul; aici se află pianul, trei oglinzi mari, dintre care una cu ramă de argint.
    Începând cu data de 22 iunie 2016 Casa memorială “George Bacovia” a fost redeschisă vizitatorilor.

    Bibliografie:
    http://www.romania-actualitati.ro/a_murit_bacovia_traiasca_bacovia-7901

Postat în
Activități
Log In
Autentificare